Cuprins
În trecut, porumbeii călători zburau cu sutele de milioane, chiar miliarde, pe cer, până când oamenii au început să îi împuște. În secolul al XIX-lea, oamenii au început să vâneze porumbeii călători în scop comercial. În 1914, potrivit revistei Audubon, aceștia au dispărut. Acești porumbei sunt un mare exemplu al modului în care oamenii pot elimina chiar și cele mai comune specii. Cu toate acestea, în afară denoi, pot animalele neumane să ducă alte animale la dispariție?
Extincția în centrul atenției
Răspunsul este oarecum, pentru că, de obicei, sunt implicați oamenii. Unele animale, dacă sunt plasate în locul nepotrivit de către oameni, devenind invadatori, pot provoca daune ecologice grave și pot eradica alte specii.
Un exemplu sunt pitonii birmanzi ( Python bivittatus ) din Asia, care devorează tot ce mișcă în Everglades din Florida. Această populație de pitoni a început ca animale de companie, dar apoi au fost eliberați sau au scăpat, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida.
Unele specii care nu recunosc sau nu răspund în mod corespunzător la o nouă specie din mediul lor sunt etichetate drept "naive", adică suferă de naivitate ecologică.

Un porumbel călător montat, expus la Muzeul Institutului Woodman din New Hampshire. Imagine: Portland Press Herald/Contributor/Getty Images
Ceea ce nu este vina acestor animale, pentru că ele nu evoluează pentru a fugi sau a se apăra atât de repede de acești "extratereștri" rapid. Deci, adaptările nu apar peste noapte.
"Principalul mod în care speciile exotice extermină speciile indigene este prin consum - deci prădătorii introduși în zone în care nu existau prădători înainte sau în care tipurile de prădători care erau acolo erau diferite", a declarat pentru Live Science Tim Blackburn, profesor de biologie a invaziilor la University College London din Marea Britanie.
Un mare exemplu de specie invazivă este pisica domestică. "Au contribuit la dispariția a zeci de specii de păsări", a spus el. Un exemplu este cel al stârcului din Noua Zeelandă, care a dispărut în 1895. Faptul că sunt introduse în locuri unde nu existau anterior prădători "le conferă un fel de avantaj intrinsec care le permite să mănânce faună naivă [precum păsările]".
Pisicile sunt principala cauză a mortalității păsărilor în SUA și Canada, potrivit American Bird Conservancy.