Fosilele primilor Homo sapiens sunt chiar mai vechi decât se credea până acum

Ricky Joseph

10-04-2023 Natura
  • Imparte Asta
Ricky Joseph

Cercetătorii au descoperit fosilele primului Homo sapiens Inițial datate la 130.000 de ani, rămășițele erau la vremea respectivă unele dintre cele mai vechi din specia noastră. Noi studii indică însă că aceste fosile ar putea avea de fapt o vechime de peste 230.000 de ani.

În Etiopia, în anii 1960, paleoantropologul Richard Leakey a descoperit fosile cu anatomii foarte asemănătoare cu cele ale omului modern. Fără îndoială, aceste fosile au fost unele dintre cele mai timpurii Homo sapiens Locuitorii fosilizați din Etiopia au fost numiți Omo I, după numele râului Omo.

Se pare că un șir de cercetări a întins din ce în ce mai mult vârsta fosilei primului Homo sapiens În anii care au urmat primei datări (care a indicat o vârstă de 130.000 de ani), analizele și datarea radioactivă a solului înconjurător au arătat că rămășițele fosilizate ar putea avea o vechime de până la 200.000 de ani.

Cercetători pe teren la formațiunea Omo Kibish. Imagine: Céline Vidal

Acum, însă, o nouă cercetare publicată în Nature a identificat straturi de cenușă vulcanică printre fosile care ar putea ajuta la datare. Potrivit articolului, fosilele se aflau între două straturi de cenușă. Primul strat, deasupra fosilelor, are o vechime de cel puțin 230.000 de ani.

Cu alte cuvinte, primii noștri strămoși cu trăsături mai moderne trebuie să fie chiar mai vechi decât această cenușă.

"Fosilele au fost găsite într-o secvență, sub un strat gros de cenușă vulcanică pe care nimeni nu a reușit să o dateze cu ajutorul tehnicilor radiometrice, deoarece cenușa este foarte granulară și fină", spune autorul Céline Vidal de la Universitatea Cambridge.

Erupțiile de vânătoare și primele Homo sapiens

Zona din Etiopia în care au apărut aceste fosile - și multe alte fosile - este foarte activă din punct de vedere vulcanic și a fost așa în ultimele câteva mii de ani, ceea ce trebuie să fi lăsat înregistrări geologice care pot ajuta la datarea fosilelor.

"Fiecare erupție are propria amprentă digitală - propria istorie evolutivă sub suprafață, care este determinată de calea pe care a urmat magma", spune Vidal. "Odată ce fărâmițezi roca, eliberezi minerale odată cu ea, iar apoi le poți data și poți identifica semnătura chimică a sticlei vulcanice care ține împreună mineralele."

Folosind această "amprentă" geochimică, echipa a reușit să facă legătura între cenușa din situl de excavare Omo I și o erupție a vulcanului Shala, aflat la 400 km distanță. Prin urmare, această erupție a avut loc în urmă cu 230.000 de ani și a acoperit oasele Omo I. De aici a rezultat concluzia că fosilele erau chiar mai vechi decât cenușa de la vulcanul Shala.

Cercetarea este disponibilă în revista Nature.

Postarea anterioară Oamenii de știință ar fi putut identifica locul în care creierul procesează experiențele spirituale
Postarea următoare Sonda descoperă posibile deșeuri organice pe Marte

Ricky Joseph este un căutător de cunoaștere. El crede cu fermitate că, prin înțelegerea lumii din jurul nostru, putem lucra pentru a ne îmbunătăți pe noi înșine și societatea noastră în ansamblu. Ca atare, el și-a făcut misiunea vieții să învețe cât mai multe despre lume și despre locuitorii ei. Joseph a lucrat în multe domenii diferite, toate cu scopul de a-și dezvolta cunoștințele. A fost profesor, soldat și om de afaceri - dar adevărata lui pasiune constă în cercetare. În prezent lucrează ca cercetător pentru o mare companie farmaceutică, unde se dedică găsirii de noi tratamente pentru boli care au fost mult timp considerate incurabile. Prin sârguință și muncă grea, Ricky Joseph a devenit unul dintre cei mai de seamă experți în farmacologie și chimie medicinală din lume. Numele său este cunoscut de oamenii de știință de pretutindeni, iar munca lui continuă să îmbunătățească viața a milioane de oameni.