Încălzirea globală are loc, iar în ceea ce privește această afirmație nu mai este loc de negare în dezbaterea științifică (1). Când oamenii de știință au început să studieze clima și complexitatea variațiilor sale, s-au întrebat dacă cauzele anumitor schimbări sunt sau nu antropice. La urma urmei, chiar înainte de Homo Sapiens Cu toate acestea, dovezile din ce în ce mai numeroase și fără echivoc indică faptul că nu doar încălzirea globală are loc, ci și că specia umană este cea care cauzează această problemă.

Pentru a ajunge la un rezultat atât de categoric ca acesta, mii de oameni de știință din domeniul climatologiei, fizicii, geografiei, chimiei și din multe alte domenii care studiază natura au lucrat în diferite regiuni ale lumii, zi și noapte, timp de zeci de ani, pentru a aduna cât mai multe date cu ajutorul unor echipamente extrem de sofisticate, cu scopul de a le supune unor examinări critice alemare rigoare și precizie, întărite de presiunea stresantă a diferitelor revizuiri și experimente nu mai puțin solicitante, până când sunt în cele din urmă integrate în sisteme informatice care simulează clima pe baza calculului tuturor informațiilor care au trecut prin această sită.

Epopeea cercetării științifice depășește această descriere modestă și ușor labirintică a metodelor, dar servește pentru a demonstra că atunci când oamenii de știință se pronunță asupra unui lucru după ce s-au împrumutat la o muncă atât de dificilă, este cel puțin un foarte bun început pentru a-i lua în serios, mai ales când 97% dintre ei (2) - dintre experții care studiază climatologia Pământului - ne alarmează"Stilul nostru de viață" industrial nechibzuit și modul în care ne folosim tehnologiile puternice, fie că este vorba de generarea de energie sau de producția a tot ceea ce ne înconjoară, s-a dovedit a fi o amenințare serioasă la adresa echilibrului aproape întregii planete.

Dintre daunele pe care le provocăm mediului înconjurător, cel mai îngrijorător este cel care intervine astăzi în așa-numitul efect de seră (3). O explicație simplă care poate fi dată acestui termen este că, în primul rând, el constă într-un fenomen natural și extrem de important pentru existența mai multor forme de viață care au existat și încă mai există în lume. El funcționează astfel: Soarele emite radiații ultraviolete care traverseazăCea mai mare parte a acestei radiații este reflectată în spațiu sub formă de raze infraroșii, în timp ce restul, în cantități mai mici, este reținut în atmosferă și transformat în căldură, generând astfel "efectul de seră". Această reținere a căldurii este posibilă doar pentru că gaze precum dioxidul de carbon (CO2) și metanul (CH4), pentru a numi doar câteva dintre eledouă exemple, sunt prezente în aer datorită numeroaselor procese de origine naturală, printre care se numără erupțiile vulcanice, respirația ființelor vii și descompunerea materiei organice. Datorită acestor mecanisme, planeta și-a menținut o căldură mai mult sau mai puțin stabilă pentru a adăposti viața așa cum o cunoaștem. Cu toate acestea, odată cu creșterea civilizației, factorii artificiali au început să perturbeacest sistem, despre care anterior nu se știa că este atât de sensibil la schimbări.

Arderea acestor combustibili fosili, împreună cu alte surse de GES (gaze cu efect de seră), cum ar fi creșterea extensivă a animalelor și bombele de metan prinse în ghețarii arctici, emite o multitudine de dioxid de carbon și metan în atmosfera noastră la o scară care depășește orice limită.În consecință, cu cât aceste gaze sunt mai concentrate în atmosferă, potențând efectul de seră, cu atât Pământul devine mai cald și mai predispus la fenomene extreme(4). Acest dezechilibru s-a accentuat odată cu impactul negativ al dezvoltării iresponsabile și necontrolate a speciei noastre, determinată de tehnologiile de exploatarea mediului și prin dependența de resurse energetice care, în puțin mai mult de un secol, s-au dovedit suficient de puternice pentru a modifica mecanismele climatice ale întregii planete.

Paleoclimatologii au observat, în urma unor studii detaliate efectuate pe parcursul mai multor decenii, cu date organizate într-un mod absolut sofisticat și coerent, că cantitatea de CO2 concentrată în atmosferă a atins niveluri mult mai mari decât cele care existau acum mai bine de 600.000 de ani. În timpul valului industrial din secolul al XIX-lea până în secolul al XXI-lea, am trecut de la o medie de mai puțin de 300 ppm (părți pe milion)de dioxid de carbon pe parcursul a 600.000 de ani la peste 400 ppm (5). Dacă în puțin peste 100 de ani s-a întâmplat ceva de o asemenea amploare, previziunile oamenilor de știință nu puteau aduce un scenariu optimist pentru viitor. Dată fiind prezența enormă de GES pe care o generăm într-o perioadă atât de scurtă de activitate industrială intensă, clima planetei tinde să se încălzească la o scară extrem de dăunătoare pentru viața deAcest lucru a îngrijorat oamenii de știință, cercetătorii și liderii politici din întreaga lume, până la punctul în care peste 190 de țări s-au alăturat în acorduri internaționale care au ca scop reducerea emisiilor de poluanți și dezvoltarea de noi surse de energie curată bazate, de exemplu, pe energia eoliană și solară ca alternative mai durabile pentru coexistența noastră cu mediul înconjurător.Situația este atât de gravă încât, chiar dacă omenirea va face tot ce poate, va fi imposibil să inverseze situația catastrofală lăsată moștenire generațiilor viitoare.

Alarmele climatice care indică amenințări iminente la adresa supraviețuirii noastre răsună în toate țările și în toate colțurile Pământului, începând cu topirea înfricoșătoare a gheții pe vaste teritorii din Arctica și o parte din Antarctica (7), ceea ce are implicații tragice pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în zonele de coastă, într-o tragedie anunțată care îi va transforma în refugiați climatici din cauzaDacă temperaturile continuă să crească în ritmul actual, lucru care se poate întâmpla doar dacă nu ne schimbăm imediat obiceiurile, consecințele pe termen scurt și lung vor fi una dintre cele mai nefericite traiectorii ale speciei noastre. Desigur, lucrurile nu se opresc aici. Există o listă imensă de preocupări pe care ființele umane trebuie să înceapă să le abordeze fără întârziere, în timp ceîncă se pot găsi soluții pentru a atenua actuala criză climatică pe care am declanșat-o.

Eseu publicat inițial pe site-ul Universul Raționalist și autorizat în mod corespunzător pentru republicare pe site-ul Societății Științifice.

Referințe:

1. //www.theguardian.com/environment/2013/sep/27/ipcc-climate-report-un-secretary-general
2. //www.skepticalscience.com/global-warming-scientific-consensus-intermediate.htm
3. //climate.nasa.gov/causes/
4. //www.scientificamerican.com/article/was-the-extreme-2017-hurricane-season-driven-by-climate-change/
5. //www.scientificamerican.com/article/earth-s-co2-passes-the-400-ppm-threshold-maybe-permanently/
6. //nacoesunidas.org/acordodeparis/
7. //www.theguardian.com/environment/2018/feb/27/arctic-warming-scientists-alarmed-by-crazy-temperature-rises